duminică, 15 iulie 2007

Interceptările telefonice din România nu pot fi contraexpertizate

In Romania, ţara unde serviciile secrete fac mii de interceptări, cu sau fără mandat, iar procurorii îşi construiesc dosarele adesea exclusiv pe baza acestor interceptări, există un singur expert criminalist cu specialitatea “expertiza vocii şi a vorbirii”. Este vorba de Cătălin Grigoraş, fiul generalului SIE în rezervă Corneliu Grigoraş. Expertul în voce şi vorbire a lucrat, la rândul său, în cadrul SRI, fiind numit, anul trecut, de ministrul Monica Macovei în funcţia de director adjunct al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC).

Existenţa unui singur expert cu această specializare demonetizează şi aruncă practic în aer valoarea probatorie a interceptărilor telefonice şi, implicit, a dosarelor penale constituite în baza acestora. Astfel, o persoană cercetată penal în baza unor interceptări telefonice sau a unor înregistrări ambientale audio poate contesta faptul că vocea respectivă îi aparţine. Concret, acuzatul se poate apăra spunând că postul telefonic în cauză este folosit de mai multe persoane sau că nu a fost în locul unde se presupune că s-a făcut înregistrarea ambientală. Într-o asemenea situaţie, Parchetul îl solicită pe expertul Cătălin Grigoraş să stabilească dacă vocea îi aparţine sau nu acuzatului.

Acesta însă are dreptul – potrivit legii care îi garantează dreptul la apărare – la un expert consultant, care să îşi expună propriul punct de vedere. Problema este că un alt expert nu mai există. Lucrurile devin şi mai complicate la instanţă care – la rândul său – dacă doreşte să dispună, din oficiu sau la cererea acuzatului, o expertiză sau o contraexpertiză, nu poate să facă acest lucru. Opinia expertului Grigoraş rămâne bătută în cuie, iar dreptul la apărare doar o prevedere din Constituţie. Singura speranţă a dreptului la apărare rămâne şi de această dată tot CEDO, unde asemenea dosare - în care acuzaţii nu au putut beneficia şi de expertiza unui specialist independent, recte de o a doua expertiză - au şanse sigure de câştig.

Surse din cadrul serviciilor de informaţii ne-au declarat că identificarea persoanei după voce nu constituie mijloc de probă în unele ţări. Şi aceasta pentru că, spre exemplu, dacă identificarea pe baza ADN-ului este susţinută ştiinţific, identificarea după voce ridică foarte multe probleme mai ales de când înregistrările sunt digitale şi trucajele sunt extrem de uşor de făcut. Practic, o certitudine de sută la sută se poate exprima doar pentru a se stabili dacă înregistrarea este autentică sau nu, dacă este constituită sau nu din bucăţi.

Pe site-ul INEC, expertiza referitoare la analiza vocilor este prezentată astfel: “Examinarea constă în compararea unei voci din înregistrarea în litigiu cu o altă voce, de comparaţie, înregistrate în condiţii similare (acelaşi echipament tehnic şi acelaşi sistem de transmisiuni, sau compatibile în unele situaţii). Rezultatele obţinute prin metoda spectrografică nu sunt concludente. Analiza vocilor se efectuează doar pe înregistrări analogice autentice, înregistrări digitale autentice sau clone ale înregistrărilor digitale autentice”.Tariful pentru o asemenea expertiză este 12.000.000 lei vechi, iar fiecare altă nouă expertiză – care nu are însă de cine să fie făcută – ar costa 14.000.00 lei.